Astrologie vedica și europeana
23.07.2023
Astrologia vedica este o astrologie de tip stelar: punctul de pornire în divizarea zodiacului coincide cu o stea fixa din constelatia Zeta Piscum, aflata la 180 grade de steaua Corvi din constelatia Chitra. Raportarea la un punct fix de pe bolta cereasca - steaua Corvi din constelatia Chitra - este deosebirea esentiala fata de Astrologia occidentala, în cadrul careia raportarea zodiacului se face la echinoctiul de primavara care gliseaza în timp. Diferenta între cele doua puncte, punctul fix din zodiacul sideral, vedic, si punctul echinoctial al zodiacului mobil, occidental, marcata pe ecliptica printr-o distanta unghiulara, se numeste Ayanamsha sau distanta precesionala. Aceasta explica de ce situarea Soarelui sau a Ascendentului în doua horoscoape alcatuite în cele doua sisteme nu coincide întotdeauna.
Raportarea la constelatii si nu numai la Sistemul solar, caracteristica Astrologiei vedice, se manifesta si în faptul ca Luna este considerata un factor mult mai important în determinarea personalitatii si destinului individului decât Soarele. Luna este studiata din punctul de vedere al tranzitului ei prin constelatii, prin calitatea ei de stapân al unei zodii (Racul) care se suprapune cu casa 4 în horoscopul universal (Kala Purusha), si din punctul de vedere al unei case într-un horoscop normal, ceea ce-i atribuie calitatea de benefic sau malefic functional, etc.
Trei elemente sunt extrem de importante într-o astrograma vedica: Ascendentul, Soarele si Luna